Inima este formată din patru cavități, două cavități atriale și doi ventriculi. Cordul este format din țesut muscular specific, cu o rețea complexă electrică, ce asigură funcția de pompă. Într-o secvență schematică foarte simplă, sângele de la vene ajunge la atriul drept, de acolo trece în ventriculul drept, de acolo ajunge la plămâni, se asigură oxigenarea, apoi se reîntoarce la nivelul atriului stâng. De la acest nivel ajunge la ventriculul stâng, care pompează sânge prin artera aortă în toate organele corpului uman.

Pentru ca inima să se contracte într-un mod eficient, există o rețea electrică specifică ce acționează în timp util toate fibrele musculare, menținând astfel o frecvență cardiacă constantă între 60 și 90 bătăi pe minut (frecvența cardiacă normală), pe care o putem detecta prin auscultație retrosternală, prin detectarea pulsului la nivelul gâtului (laterocervical), sau încheieturii mâinii. Bătaia cardiacă are două faze: diastola, care este atunci când inima se relaxează pentru a se umple cu sânge, și sistola, când o dată plină de sânge, se contractă să o pompeze prin aortă.

Aritmiile reprezintă o categorie aparte în patologia cardiacă, reprezintă înregistrări anormale ale ritmului cardiac. Frecvent, sunt traduse prin modificări ale funcționarii rețelei electrice a inimii care determină un ritmul cardiac anormal și care pot avea un impact asupra funcției de pompare a acestui organ, scăzând eficacitatea acestuia. Acestea pot fi descoperite accidental cu o electrocardiogramă (ECG) de rutină sau pot provoca chiar moarte subită (în anumite situații aritmice maligne).

Aritmiile pot fi clasificate în:

• Supraventriculare (ASV): aritmiile care își au originea în atrii (camerele superioare ale inimii); “supra” înseamnă deasupra, “ventriculare” se referă la camerele inferioare ale inimii - ventriculii.
• Ventriculare (AV): aritmiile care își au originea în ventriculi (camerele inferioare ale inimii).
• Bradiaritmii: inima bate mai lent, cu un ritm neregulat
• Tahiaritmii: inima bate în ritm rapid, în ritm neregulat.

Cel mai frecvent se discută despre fibrilația atrială, care apare atunci când fibrele musculare se contractă individual, foarte rapid și într-un mod necoordonat. Aceasta apare, de regulă, în condiții de ischemie cardiacă, poate avea diferite frecvențe (ritm lent, moderat, rapid) și poate afecta funcția de pompa a inimii. În plus, din cauza mișcării anormale a mușchiului cardiac, există o predispoziție în formare de trombi (cheaguri), cu risc de a produce evenimente trombotice (cel mai frecvent, accident vascular cerebral, trombembolism pulmonar etc).

Ritm cardiac neregulat se poate produce şi în cazul unei inimi normale, fără o condiție patologică preexistentă.

Printre factorii generali care  pot influenţa ritmul cardiac se numără:

• Vârsta, sexul, greutatea corporală.
• Nivelul de efort fizic practicat.
• Obiceiul de a fuma (nicotina din țigări).
• Temperatura aerului.
• Stările emoționale (socul, teama sau stresul).
• Medicamente sau diferite substanțe (de exemplu cofeina, nicotina, alcoolul, cocaina, aerosolii inhalați etc)
• Anumite condiții patologice, tulburări hormonale (de exemplu hipo sau hipertiroidia) etc.

Aritmia poate fi silențioasă și asimptomatică. Multe persoane au aritmii care sunt nedetectate sau diagnosticate greșit. Medicul poate depista bătăile anormale ale inimii în timpul examenului fizic, când se măsoară pulsul, se auscultă inima sau când se efectuează o investigație pentru diagnostic.

Când simptomele apar, acestea pot fi:

• Palpitațiile (cele mai frecvente): senzația că inima bate prea tare, că apar bătăi în plus, senzația de „fluturare în piept” sau că „inima a luat-o la goană”.
• Amețeală sau senzație de confuzie.
• Dificultăți în respirație (dispnee).
• Disconfort la nivelul toracelui.
• Transpirații.
• Slăbiciune sau oboseala extremă.

Aritmiile pot fi determinate de:

• Boala arterială coronariană,cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică (BCI).
• Hipertensiune arterială.
• Modificări la nivelul mușchiului inimii (cardiomiopatii).
• Disfuncții ale valvelor cardiace (valvulopatii).
• Dezechilibru electrolitic la nivel sanguin (al sodiului sau al potasiului).
• Procesul de vindecare după o intervenție chirurgicală cardiacă.
• Alte probleme medicale.

În diagnosticul aritmiilor cardiace, un rol important îl deține examinarea clinică a pacientului, anamneza medicală. În plus, există o serie de investigații paraclinice (ECG de repaus, înregistrarea ECG/24h, cartografiere cardiacă, studii electrofiziologice etc), ce au rolul de a ajuta medicul specialist în a diagnostica precis și corect aceste condiții patologice.

Verificarea tensiunii arteriale la domiciliu (prin automăsurare) reprezintă o manevră simpla și ușor de efectuat de către orice pacient. Preferabil, efectuarea acesteia să se facă lunar, iar dacă se observă schimbări de alarmă, se recomandă vizita la medic.

Valorile tensiunii arteriale trebuie verificate regulat și de către un medic. Tensiunea arterială poate fi măsurată în cabinetul oricărui medic specialist fie că este al medicului de familie, al medicului de medicina muncii, al medicului cardiolog etc. În cazul diagnosticului de hipertensiune arterială, în funcție de gradul acesteia, medicul poate recomanda implementarea unui stil de viață care să scadă riscul cardiovascular sau poate prescrie un tratament medicamentos.

Atunci, însă, când valorile tensiunii arteriale sunt prea mari sau există oscilații ale acesteia, anumite investigații cardiologice sunt recomandate. De exemplu, medicul poate solicita efectuarea unei examen ecocardiografic pentru a evalua dacă HTA a determinat îngroșarea pereților inimii -hipertrofia- (ceea ce predispune apariția unui infarct miocardic sau a insuficienței cardiace). O electrocardiogramă (ECG) este indicată pentru evaluarea apariției unor aritmii cardiace precipitate de HTA (precum fibrilația atrială). Un test de efort poate fi efectuat pentru a evalua apariția „cardiopatiei ischemice”, o complicație frecventă a HTA. Pentru a elimina posibilitatea „hipertensiunii de halat alb”, adică prezența unor valori crescute ale tensiunii arteriale în timpul examenului medical (când valorile de zi cu zi sunt de fapt normale), o manșetă care măsoară în mod automat tensiunea la anumite intervale poate fi montată timp de 24 sau 48 ore (investigație cunoscută drept monitorizare Holter a presiunii arteriale). Anumite analize de sânge sau urină sunt de asemenea indicate, mai ales în rândul persoanelor hipertensive, mai ales dacă asociază și diabet zaharat.

Tensiunea arterială este unul dintre cele mai bune instrumente de verificare a stării de sănătate. Reprezintă un parametru ușor de reținut și care poate fi monitorizat constant. Tensiunea arterială optimă este egală sau mai mică de 135/85 milimetri coloană de mercur (mm Hg), conform ghidului Societății Europene de Hipertensiune.

În cazul în care valorile tensiunii arteriale sunt crescute, egale sau mai mari de 140/90 mm Hg, vorbim de hipertensiune arterială, o afecțiune care, neținută sub control, crește riscul de infarct de miocard, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, boală renală sau moarte subită.

Tensiunea arterială este înregistrată sub forma a două numere. Primul număr sau tensiunea arterială sistolică (maximă) este cel mai mare dintre cele două și măsoară presiunea în artere atunci când inima se contractă. De obicei, în condiții de repaus fizic, această valoare este mai mică de 140 mmHg.

Al doilea număr sau tensiunea arterială diastolică (minimă) măsoară presiunea în artere între contracțiile inimii, atunci când inima se relaxează și primește o nouă cantitate de sânge. În condiții de repaus fizic, valoarea aceasta este mai mică de 90 mmHg.

Tensiunea arterială crește odată cu vârsta, din cauza faptului că arterele își pierd din elasticitate, din cauza acumulării pe termen lung a plăcii de aterom și ca urmare a complicațiilor bolilor cardiace și vasculare. De obicei, se acordă o mai mare atenție tensiunii diastolice întrucât reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare.

Riscul de a considera oscilațiile normale ale tensiunii un semn de hipertensiune nu este deloc neglijabil. De ce e important acest lucru? Pentru că hipertensiunea arterială adevărată trebuie tratată pe viață. Dacă diagnosticul nu este stabilit riguros, condamnăm pacientul, pe viață, la un tratament inutil.

Consultul cardiologic este de nelipsit pentru a preveni complicații amenințătoare de viață, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.”

Prevenția este primul pas spre sănătate! Alege pachetul medical care este cel mai potrivit pentru tine și familia ta! RODOCTOR MEDICAL CENTER, aliatul sănătății dumneavoastră, vă pune la dispoziție pachete medicale de calitate la prețuri avantajoase.

RODOCTOR MEDICAL CENTER vă oferă servicii medicale de specialitate, prin efectuarea examenului clinic complet, efectuarea investigațiilor de bază, interpretarea rezultatelor de laborator și paraclinice, efectuare electrocardiogramă (EKG) și ecografie generală cu interpretare.